Capitala se sufocă sub mizerie, trafic și lipsă de spații verzi

Capitala României este sufocată de construcții, mizerie, lipsă de verdeață și experții recomandă reinventarea mobilității urbane, precum și dezvoltarea politicilor publice de îmbunătățire a igienei. Acestea sunt concluziile unui raport independent privind starea mediului în București, întocmit de expertul independent prof. Pan. Dr. Cristian Iojă, la solicitarea Fundației Comunitare București și conform Agerpres.

Raportul vine pe fondul plângerilor în curs de desfășurare din partea bucureștenilor cu privire la haosul din oraș, abandonarea parcurilor mari și a spațiilor verzi.

Potrivit documentului, întocmit de expertul independent Prof. Pan. Dr. Cristian Iojă, la solicitarea Fundației Comunitare București, Capitala a devenit un oraș sufocant de construcție, ceea ce contribuie la poluarea aerului, zgomot, stres, fenomenul insulelor termale (zone cu temperaturi mai ridicate), reducerea turismului. și oportunități economice, pentru sectorul serviciilor și pentru investitori, reducând atractivitatea și calitatea vieții pentru cetățenii înșiși.

„De multe ori greutatea spațiilor verzi, racordarea la rețeaua de canalizare, regimul de înălțime și volumul nu respectă regulile minime de urbanism”, se arată în raport. În această secțiune, cercetătorul propune o mai bună organizare și proiectare a spațiului construit.

O altă problemă identificată în raportul de specialitate se referă la numărul foarte mare de vehicule din București și la mobilitatea urbană dominată de autovehiculul personal, „concomitent cu lipsa locurilor de parcare adecvate”. Potrivit experților, toate acestea „duc la poluare, zgomot, risc de accidente, igiena precară, degradarea spațiilor verzi, degradarea trotuarelor și a zonelor de circulație personală”. În acest sens, cursul propus este reinventarea mobilității urbane, cu accent pe eficientizarea transportului public, extinderea pistelor pentru biciclete și rezolvarea problemelor de parcare.

Potrivit sursei citate, Bucureștiul este un oraș sufocant de mizerie. „Problema este atât de complexă încât începe cu gestionarea deșeurilor și se termină în haos în locurile publice: clădiri și terenuri abandonate, spații verzi și apă poluate, intervenție foarte lentă în repararea infrastructurii publice, intensificarea fenomenului clădirilor murdare, lipsă. de toalete în zonele aglomerate, locuri de parcare improvizate. „Orașul este aproape imposibil de curățat”, se spune în document. Ca soluție pentru autorități, se propune dezvoltarea unor politici publice de îmbunătățire a igienei, punând în legătură acțiunile și părțile interesate, care să permită o intervenție coordonată pentru curățenia publică.

Raportul mai notează că Bucureștiul devine un oraș sufocat de lipsa de verdeață și rupt de natură, „ceea ce contribuie la poluare, stres, creșterea temperaturilor, spațiu limitat pentru recreere și sport”. „Bucureștiul are puține spații verzi, neglijate și adesea inaccesibile, sub limita de 26 mp/locuitor impusă de legea română, ceea ce afectează dramatic calitatea vieții. Chiar și atunci când este bine îngrijit, costul întreținerii spațiilor verzi este mult mai mare decât în ​​orașele vest-europene. „Zonele periferice ale orașului, inclusiv cele în care există proiecte de locuințe noi, au o accesibilitate foarte scăzută la spațiile verzi”, potrivit experților. Pentru a rezolva această problemă, se sugerează: utilizarea potențialului existent – zone umede, parcuri, spații verzi între blocuri de locuințe, Dâmbovița, copaci de pe străzi -, preluarea modelelor de succes din străinătate, aplicarea regulilor de urbanism pentru clădirile rezidențiale noi poate ajuta la rezolvarea acestei probleme. problemă.

În ceea ce privește calitatea aerului, cercetările relevă că Bucureștiul este un oraș sufocant din cauza poluării, cu costuri îngrijorătoare pentru sănătatea umană și calitatea vieții. „Traficul rutier, producerea de energie electrică și termică, activitățile industriale, activitățile ilegale, șantierele și salubritatea precară din oraș sunt cele mai importante surse cauzate de activitatea umană. „Sistemele de monitorizare existente – atât publice, cât și cele promovate de societatea civilă – arată probleme evidente cu particulele și dioxidul de azot, în special în timpul iernii”, se arată în document. În acest context, experții recomandă ca reducerea poluării aerului să fie o prioritate pentru autorități, societatea civilă, companii și cetățeni, pornind de la înțelegerea faptului că nu există un singur factor care să conducă la această problemă.

„Politici publice interconectate trebuie dezvoltate în multe domenii pentru a aborda cauzele fundamentale ale acestui fenomen și pentru a atinge acest obiectiv, care este dublat de campanii de conștientizare și educare, precum și de o cooperare reală între autoritățile/organismele competente, companii, ONG-uri”. sursa citată.

Un alt dezavantaj al raportului este incompetența administrativă. „Capacitatea organismelor publice de a gestiona problemele de mediu trebuie îmbunătățită rapid. Fondurile și resursele sunt disponibile la nivel local și european, dar este important ca acestea să fie utilizate prin dialog interinstituțional și cu ONG-uri. Bucureștiul are nevoie de intervenție colectivă urgentă pentru abordarea problemelor de mediu, la care autoritățile – indiferent de apartenența politică -, societatea civilă, companiile, cetățenii trebuie să își aducă o contribuție coordonată. „Simplificarea procedurilor, planificarea strategică și cooperarea interinstituțională ar aduce o contribuție decisivă la rezolvarea acestei probleme”, subliniază experții.

Principalele concluzii ale raportului:

  • Bucureștiul are mai multă biodiversitate decât ne imaginăm. Natura este prezentă în diverse moduri și în cele mai neobișnuite părți ale orașului, de la specii indigene de animale și plante la unele exotice. Ei învață să trăiască împreună în moduri noi.
  • Orașul are nevoie de o gestionare unitară a spațiilor verzi și a zonelor de apă. În prezent, gestionarea spațiilor verzi este repartizată între Sala Generală Municipiului București prin Conducerea Lacurilor, Parcurilor și Agrementului sau nou înființată Administrația Parcului Natural Văcărești și primăriile sectorului prin Administrațiile Publice și Cimitire sau diverse religioase.
  • Soluțiile bazate pe natură ar trebui încurajate și utilizate în public, nu doar privat, așa cum este cazul acum. Este vorba despre pereți verzi, acoperișuri verzi, grădini cu plante de consum, spații permeabile, spații de depozitare a apei pluviale. Interesul pentru agricultura urbană și dezvoltarea zonelor experimentale pentru practicarea acesteia ar trebui încurajate.
  • Grădinile blocurilor de apartamente trebuie renovate, inclusiv cu participarea chiriașilor. Acestea corespund unor suprafețe mari de verdeață, dar sunt adesea abandonate sau subutilizate.
  • Accesibilitatea spațiilor verzi trebuie crescută. Îndepărtarea dintr-o zonă de relaxare este o mare problemă mai ales pentru cei care locuiesc în noile ansambluri de locuințe, care sunt de obicei situate la periferia orașului.
  • Politicile legate de spațiile verzi și lacurile din București ar trebui luate în considerare împreună cu cele din jurul orașului (pădurea Băneasa, arii naturale protejate). Pe lângă beneficiile de mediu, această infrastructură va aduce beneficii economice și sociale.
  • Varietatea speciilor de arbori plantați trebuie păstrată. Pentru aceasta este necesar să se acorde prioritate speciilor autohtone (frasin, tei, stejar, ulm), dar și unor specii străine care s-au dovedit potrivite pentru București (stejar roșu american). Acestea ar trebui să înlocuiască speciile invazive (oțet fals, ambrozie) și să oprească tendința de omogenizare, vizibilă mai ales pe drumuri.
  • Terenul abandonat trebuie reconstruit ecologic sau cel puțin conservat. Ele pot conecta infrastructura verde-albastru a orașului. Aceste zone – folosite în trecut pentru agricultură, platforme industriale, locuințe sau căi ferate – sunt dominate de vegetație spontană. Marimea lor nu a fost inca cuantificata in Bucuresti.
  • Bucureștiul trebuie să își restructureze și să-și extindă rețeaua de monitorizare a calității apei. Concret, aceasta ar însemna crearea de noi puncte de măsurare și completarea listei de substanțe de analizat (de exemplu: dezinfectanți, microplastice).
  • Pe măsură ce calitatea apei de suprafață care trece prin București se deteriorează, sunt necesare măsuri pentru a viza managementul inteligent al apei. Acestea includ soluții bazate pe natură: sisteme de stocare a apei, sisteme de filtrare a apei.
  • Agricultura urbană ar putea contribui la conservarea proceselor ecologice din sol, deoarece va fi practicată la scară mai mare. În același scop, este necesar ca autoritățile și asociațiile de locuitori să lucreze pentru îngrijirea corespunzătoare a spațiilor verzi, introducând iarbă și arbuști în grădinile blocurilor.

Sursa foto: G4Media / Ilona Andrei

Leave a Comment